CFR a dat cu osia-n buget. Gaura: 30 de milioane de euro

Peste 200 de vagoane ale CFR Marfă reparate din bani împrumutaţi şi încă neplătiţi zac pe dreapta,după ce au fost reparate de către două firme aparţinând potentului om de afaceri Cristi Burci.
Cu datorii catre banci si oameni trimisi in somaj, CFR trebuie sa mai plateasca si credite pentru vagoane trase pe linie moarta
Cu datorii catre banci si oameni trimisi in somaj, CFR trebuie sa mai plateasca si credite pentru vagoane trase pe linie moarta

CFR Marfă, societate de stat specializată în transportul feroviar de marfă, a tras pe dreapta în revizia sa de la Caracal 239 de vagoane „modernizate” la societăţile IRS Leasing Limited şi SC Meva SA Drobeta-Turnu Severin, care îl au, direct sau indirect, ca acţionar pe omul de afaceri Cristi Burci. Vagoanele au fost reparate pe bani grei, începând din 2003, la firmele acestuia, însă ulterior, în urma unor accidente feroviare, s-a dovedit că au probleme tehnice, punerea lor în circulaţie fiind riscantă. Au existat cinci accidente de cale ferată în care au fost implicate o parte din aceste vagoane, iar cauza stabilită de comisiile de anchetă ale CFR Marfă, numite după incidente, a fost că osiile au defecte de fabricaţie.

Osiile au fost furnizate şi montate de Societatea de Material Rulant (SMR) Balş pe baza unui contract semnat de Burci cu această societate. „Au existat cinci-şase astfel de accidente feroviare, toate implicând numai vagoane reparate atunci, cu osii înlocuite la SMR Balş. Unul dintre accidente a avut loc chiar la Zagreb, în Croaţia”, spune directorul general al CFR Marfă, Călin Graţian.

Un altul a avut loc în august 2004, la ieşirea din staţia CFR Gugeşti, când un vagon al unei garnituri CFR Marfă a deraiat cu ambele boghiuri, iar alte patru vagoane au luat foc.
Situaţia este subiectul unei dispute între cele trei societăţi. Există chiar câteva procese comerciale şi penale, ultimele împotriva unor angajaţi de atunci ai SMR Balş. Nici una dintre părţi nu îşi recunoaşte vina. Acum, singura realitate palpabilă este gaura de peste 30 de milioane de euro cu care a rămas CFR Marfă după această afacere, contravaloarea reparaţiei celor 239 de vagoane, fără a pune aici cheltuielile cu chiria pentru gararea vagoanelor şi eventualul profit rezultat din exploatarea lor.
Societatea trebuie să restituie un împrumut luat în 1999 sub formă de eurobonduri, în valoare de 120 de milioane de euro, din care peste jumătate a fost folosit pentru repararea a 400 de vagoane. Împrumutul, care era scadent la finele lui 2008, nu a fost plătit nici acum. CFR Marfă a refinanţat datoria şi, potrivit directorului general, de-abia la finele anului trecut s-a plătit prima rată. Societatea se află în dificultăţi financiare, după ce comenzile i-au scăzut în prima jumătate a acestui an cu 50%, ca urmare a crizei. 40% din personal a fost trimis în şomaj tehnic pe trei luni, CFR Marfă neavând bani să plătească salariile.
Trebuie spus că procesul de fabricare a unei osii este unul complex, reglementat precis atât de Autoritatea Feroviară Română (AFER), cât şi de normele Uniunii Internaţionale a Căilor Ferate (UIC). Pe fiecare osie de cale ferată este marcat numărul şarjei de oţel din care a fost fabricată, iar odată ce o osie a cedat, toate vagoanele cu osii fabricate din şarja respectivă sunt retrase din circulaţie. Fiecare fază importantă a procesului de fabricaţie trebuie urmărită atât de controlul de calitate al fabricantului, cât şi al beneficiarului care face recepţia. Dacă garanţia pentru un vagon este de doi ani, cea aplicabilă unei osii, dată de fabricant, este impusă de UIC la cel puţin cinci ani. Aplicarea reglementării în cazul de faţă a determinat retragerea celor 239 de vagoane, deşi accidentele au privit doar cinci dintre acestea. Bănuiala directorului general al CFR Marfă este că SMR Balş a preferat să cumpere osii uzate la preţ de fier vechi, pe care le-a încărcat cu sudură. „O osie nouă costă câteva mii de euro, în timp ce una veche poate fi cumpărată cu câteva zeci de euro. Vă daţi seama ce profituri pot fi”, spune Călin Graţian. Situaţia face obiectul unor acţiuni instrumentate de către Parchetul pe pe lângă Curtea de Apel Galaţi, iar cel puţin două expertize tehnice cerute de instanţe au arătat că motivul accidentelor a fost defectarea osiilor. Expertizele lasă însă loc de întors şi, deşi vorbesc de defecte tehnice în prestaţia făcută de SMR Balş, nu stabilesc exact responsabilitatea acestei societăţi. În prima fază s-a decis neînceperea urmăririi penale împotriva angajaţilor SMR Balş, dar Meva şi CFR au contestat decizia.
„S-au întâmplat lucruri grave la SMR Balş„, spune Cristi Burci, dar însă nu le menţionează şi susţine că el nu are nici o vină. „Subansamblurile ne-au venit împachetate de la SMR Balş, noi doar le-am montat. Noi am fost de la început împotriva folosirii osiilor de la SMR, însă CFR Marfă ne-a direcţionat prin specificaţiile pe care ni le-a dat către această societate”, spune Burci. Contractele au fost semnate în perioada în care ministrul Transporturilor era Miron Mitrea, iar Burci era, cel puţin la acel moment, unul dintre apropiaţii ministrului, primind mai multe contracte. Potrivit avocaţilor lui Cristi Burci, cerinţele CFR Marfă de atunci au fost astfel făcute încât osiile nu puteau fi aduse decât de la SMR. Societăţile lui Burci au deschis proces împotriva SMR, chiar dacă acesta a devenit între timp acţionar al SMR Balş cu 16%, acuzând deservicii aduse firmelor lui la capitolul imagine publică.
Actuala conducere a SMR Balş neagă faptul că osiile ar fi fost falsificate. „Nu spunem că am fi nevinovaţi, poate suntem, însă nici o expertiză nu a demonstrat clar aceasta. Expertizele anterioare au fost contestate. Dorim o relaţie bună cu CFR Marfă, dorim să producem şi pentru piaţa internă”, spune Ioan Ciucă, proaspătul director general al SMR Balş. Imediat după accidentele feroviare, AFER i-a retras firmei dreptul de fabricare a unor anumite modele de osii şi boghiuri, iar acum societatea lucrează în principal pentru export. Directorul general mai adaugă că, de la venirea sa la conducerea societăţii, în iarna care tocmai a trecut, nu a existat nici o solicitare de reparare a ansamblurilor celor 239 de vagoane în garanţie venită din partea firmelor lui Burci sau a CFR Marfă. SMR este deţinută majoritar de Metalimportexport.

2 gânduri despre “CFR a dat cu osia-n buget. Gaura: 30 de milioane de euro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s